Dupa ce am luat la cunostinta diversele motive pentru care unii au mers la vot si altii nu, am inclinat spre a merge la vot. Parea cea mai rationala solutie. Motivele pareau clare, dar cel la care m-am oprit a fost ‘datoria fata de mine insumi’, pentru ca a vota e un drept si nu o obligatie.

Din pacate, aceasta ‘datorie fata de mine insumi de a vota’ a dat totul peste cap. Eu ma consider dator sa-mi ofer sau sa incerc sa obtin tot ceea ce e mai bun, am gandit. Pus in fata actului de a vota, m-am trezit in fata unei probleme inverse: as vota un candidat care sa reprezinte ‘raul cel mai mic’, caci marea de candidati se diferentiaza prin coloratura politica si diferente de exprimare (in functie de cat de bine reusesc sa-si faca o campanie).

Devreme ce am plecat de la premisa ca mi-as dori ce e mai bun pentru mine, am realizat ca ma aflu in situatia de a vota ce e mai putin rau pentru mine, dar in esenta, e tot rau. Iar in acest caz, am prefer sa las hazardul la treaba. Deci, nu am mers la vot.

No related posts.