Introducere

Ca orice om curios cu ocupatii in de-ale IT-ului, inca de prin Ianuarie am pus mana pe o copie a OS-ul pomenit in titlu, desi abia saptamana aceasta pe la inceputuri am reusit sa gasesc timp si loc de potentiali nervi pentru a-l instala. Contrar asteptarilor mele, situatia nu era atat de neagra. De fapt nu este neagra deloc. Desi stau mai mult sub Linux sau FreeBSD iar Windows am doar pe notebook si il folosesc mai mult pentru dezvoltare de soft ce tine de platforma respectiva, deci Windows-ul nu este optiunea principala, de data aceasta am avut o revelatie. Vista nu mi-a placut de la inceput iar motivele sunt diverse. Tin doar partial de carcotelile uzuale. Deci am pastrat XP-ul si am considerat ca nu este nevoie de un upgrade la licenta.

Dar, spre deosebire de toate editiile anterioare de Windows, exceptand Windows NT 4.0 Workstation cu care am facut cunostinta relativ recent intr-o masina virtuala, Microsoft Windows 7 este primul Windows ce mi-a placut de la inceput, desi este inca departe de a fi sistemul de operare perfect. De fapt asa ceva nu o sa se intample vreodata cu un sistem de operare comercial. Trebuie sa se vanda si nimeni nu o sa cumpere urmatoarea versiune daca versiunea anterioara se apropie asimptotic de perfectiune.

Instalarea

Installer-ul este foarte simplu. Aduce a installer de Vista. De fapt, help-ul de la inceput are o mica scapare deoarece in title bar scrie ceva despre ‘Installing Windows Vista’. Chiar si Microsoft recunoaste faptul ca este doar o evolutie a Vista si nu o revolutie, desi versiunea majora se schimba. I-as zice mai degraba Windows 6.1, dar marketingul da mai bine cu 7. Sa trecem peste aceasta. Desi este foarte simplu si destul de ‘idiot proof’, practic singura chestie idioata (in sensul de: nu se instaleaza pe un HDD gol) ce o permite fiind stergerea partitiilor sau formatarea lor. Dar, in acelasi timp, pe langa faptul ca este simplu, installer-ul sau particula lui ce se ocupa de managementul disk-urilor este de-a dreptul retarda. Din cele 3 HDD de care dispun, i-am rezervat unul, gol complet, fara partitii. La prima incercare de instalare, vedea discul ca offline (WTF?), dupa care ce in sfarsit l-a vazut cum trebuie, a inceput sa bazaie ceva despre BIOS si despre faptul ca setup-ul actual nu i-ar permite sa boot-eze. Eu inteleg ca este ‘idiot proof’ dar ar trebui sa se ocupe de el de instalare si eu de BIOS, nu sa imi interzica orice interactiune.

Dupa reboot si putina bibileala prin BIOS, am ajuns iarasi la pacostea aceea de disk manager. De data aceasta crapa fara o eroare explicita si ma trimitea sa citesc install log-ul. CARE LOG? Inca nu apucase sa scrie ceva pe disk-uri, inafara de crearea partitiei si format, iar butoane magice care sa deschida loguri am cautat pe toate partile.

Dupa inca un reboot, si inca putina bibileala prin BIOS unde am dezactivat interfata SATA de la disk-urile 1 si 2, am reusit in sfarsit sa pornesc installer-ul. Instalarea propriu zisa a fost destul de rapida. Ochiometric cred ca este apropiata de cea a XP-ului ca timp, dar spre deosebire de XP ce vine pe CD, Windows 7 cere musai un DVD, iar spatiul pe disk ce il ocupa este substantial mai mare. Din moment ce mi-am pus direct versiunea 64-bit pentru a putea adresa toata memoria instalata de care dispun, spatiul ocupat deasemenea este mai mare, avand in vedere ca suporta si aplicatiile 32-bit. In fine, nu ma plang. La un HDD de 500GB ar fi oarecum ciudat sa ma plang ca OS-ul imi ocupa peste 16GB.

Primele impresii de dupa instalare

Update-urile, activarea, etc. au fost facute chiar in timpul instalarii, scutindu-ma astfel de munca suplimentara. Spre surprinderea mea, desi nu am hardware de ultima generatie, placa video (despre care va povesteam aici) avea inca de dupa primul login accelerare 3D, al meu SoundBlaster incepuse sa reproduca sunetele din OS, etc. Am fost placut surprins sa descoper faptul ca in sfarsit si Windows-ul imi recunoaste aceste componente de la prima rulare.

Inca de la inceput am fost somat sa imi instalez un antivirus pentru ca securitatea sistemului este pusa in pericol. Am trantit o copie de Avira Classic ce pana acum nu pare a avea probleme cu noul host. De altfel inca de la primul dublu click pe installer, UAC-ul (User Access Control) s-a dovedit a fi in sfarsit un ’security feature’ si nu mizeria din Vista despre care Microsoft a inceput sa o dea la intors. Cere confirmarea doar in pasii esentiali, iar in rest, desi se abtine sa tranteasca pop-up-uri enervante, pictogramele atase butoanelor sau link-urilor avertizeaza utilizatorul asupra faptului ca acele operatiuni necesita privilegii elevate de administrator. Dupa multa vreme de la lansarea Windows-ului ca sistem multi-user cred ca este in sfarsit uzabil din punctul de vedere al privilegiilor. XP-ul este chin daca se apeleaza la user si superuser, UAC-ul din Vista e pacoste, deci pentru o buna securitate, fara a avea interferente, tot la user si superuser, folositi separat se ajunge. Deci Microsoft demonstreaza ca se poate si asa (sau ma rog, altfel).

Nu comentez boot time-ul, presupus mai rapid decat in cazul XP si Vista, pentru ca idealul meu este sa dau cat mai putine reboot-uri. Voi reveni in partile urmatoare cu detalii despre acest subiect.

Instalarea driverelor

Microsoft nu a mintit nici pe partea de suport in Windows 7 a driverelor de Vista, desi loc de optimizare mai este. Ideea este ca ele sunt suportate, ceea ce este un lucru foarte bun, avand in vedere situatia de acum 3 ani cand producatorii de harware au fost prinsi cu pantalonii in vine de catre noua lansare. Am pus mana pe drivere nVIDIA (video, chipset), Creative, etc. direct de la producatori, build-uri pentru Vista x86-64. Desi aveam versiunile instalate din software repository-ul Microsoft, am vrut sa testez direct software-ul facut de catre producatorii hardware-ului si de a beneficia de anumite facilitati, inexistente in cele oferite de catre Microsoft. Functioneaza fara probleme si din fericire au semnatura digitala. Spun din fericire pentru ca noul ‘feature’ retard al Vista SP1 de a forta folosirea exclusiva a driverelor cu semnatura digitala s-a propagat si in Windows 7, chiar in pre-release. Chestia aceasta mi-a pus piedici in utilizarea anumitor aplicatii ce isi instaleaza propriile drivere, iar asa numitele ‘workarounds’ ce functionau sub Vista, sub Windows 7 sunt imposibil de aplicat. Deci una calda, una rece. Din fericire nu dispun de hardware exotic (cel putin nu era in instalarea de baza), iar daca nu o sa imi mearga game-pad-ul, atunci o sa gasesc eu o adresa de mail unde sa trimit ceea ce am zbierat in Notepad.

Va urma …

No related posts.