Windows 7 Beta – Partea 1

Instalarea aplicatiilor

In principiu instalarea aplicatiilor este aproximativ la fel precum in Windows Vista, cu mentiunea ca User Account Control (UAC) in sfarsit a devenit ceea ce trebuia sa fie de la inceput, si anume un utilitar care sa ajute la securizarea sistemului. In aceasta versiune de Windows o face cu succes pe configurarea medie, configurare ce este implicita de altfel. UAC pune intrebari doar in punctele esentiale, iar in rest se observa faptul ca modificarile pot afecta sistemul folosind butoane sugestive din punct de vedere vizual.

Cu toate ca Windows este sistemul de operare cu cel mai bun suport pentru aplicatiile vechi destinate versiunilor anterioare, anumite chestii, chiar cu suport oficial pentru Vista, pun probleme la instalare, sau daca se instaleaza, s-ar putea sa devina rezidente deoarece nu se mai pot dezinstala dupa metode standard. Se prea poate ca acest aspect sa fie influentat si de faptul ca subsemnatul foloseste o versiune 64-bit, iar unele installere sunt incapatanate si vor sa se puna in Program Files in loc sa se instaleze in Program Files (x86) unde le sta bine aplicatiilor 32-bit.

Rularea aplicatiilor

Atunci cand vine vorba despre rularea aplicatiilor, un lucru este sigur: precum Windows Vista sau ultimele versiuni de Mac OS X, Windows 7 este dependent de memoria RAM instalata. Nu conteaza atat de mult calitatea memoriei (viteza, latenta) cat conteaza cantitatea instalata. Am facut o instalare pe o masina cu 1GiB RAM. Sistemul se simte aproximativ cum se simte unul cu Windows Vista si aceeasi cantitate: incet si ineficient. Windows XP se descurca mult mai bine in asemenea situatii. Din fericire, Windows 7 beneficiaza deasemenea de prezenta ReadyBoost, deci la adaugarea unui flash drive ce suporta aceasta tehnologie, computerul incepe sa se comporte decent chiar si cu 1GiB RAM.

Pe de alta parte, pe masina curenta pentru teste dispun de o cantitate de memorie de 6GiB RAM, iar aceasta se reflecta foarte bine asupra comportamentului sistemului. Desi dispun de un procesor relativ lent, iar in Windows Experience Index are o nota de 5.5/7.9, adica cea mai lenta componenta din sistem, acesta nu se simte in rularea aplicatiilor uzuale ce nu cer putere mare de procesare. In schimb, comparat chiar si cu Vista, SuperFetch-ul din Windows 7 (daca se mai numeste asa tehnologia) isi face treaba mult mai bine decat in versiunile anterioare. Aplicatiile mele uzuale au o viteza de lansare fara precedent, iar anumite chestii, gen browser (Firefox 3.0.x) se misca mai bine comparat cu orice alt sistem de operare ce l-am folosit pana acum, si nu sunt putine la numar. Deci memoria este importanta iar beneficiile sunt uriase. Pretul memoriei a scazut foarte mult in ultimii 2 ani, deci aceasta nu mai reprezinta un impediment, comparat cu perioada de pe vremea lansarii Windows Vista.

Singurele situatii in care sistemul a inceput sa se comporte lent a fost fie in cazul multor aplicatii ce necesitau timp de procesor si erau multe la numar, fie in cazul operatiilor ce lucrau intensiv cu disk-ul. Deci cu ambele core-uri incarcare si cu prioritate standard, anumite probleme de task scheduling apareau la acest nivel. In alta ordine de idei, reducerea prioritatii aplicatiior ce se bat pentru procesor, ducea la revenirea comportamentului normal, cu penalizarea de viteza de rigoare in ceea ce priveste procesele trecute in plan secund. Din pacate aplicatiile ce se bateau pentru disk, nu pot fi calmate prin metoda de mai sus, singurele solutii find fie sa se ruleze mai putine astfel de procese in paralel, fie hardware mai rapid pe partea de disk-uri, desi putini se incumeta la un RAID 0 (mirroring). Din fericire, aplicatia Resource Monitor, accesibila din Task Manager, a primit o interfata mai uzabila decat versiunea din Windows Vista. Cu aceasta se pot monitoriza mai usor procesele ce necesita acces la disk, fiecare in parte cat efort depune asupra acestei componente.

In alta ordine de idei, subsemnatul ruleaza in jur de 58-60 de procese in mod uzual, lucruri care includ si serviciile ce pornesc odata cu sistemul, iar la configuratia mea modesta (exceptand RAM-ul) masina se comporta excelent.

Partea de jocuri

Windows 7 vine in mod implicit cu DirectX 11, desi la ora actuala in hardware exista suport pentru maxim DX 10 sau 10.1 in functie de producatorul chipurilor. Nu o sa imi exprim pareri pe marginea “necesitatii” unui nou API DirectX. Dar pot sa spun ca Windows 7 este optimizat pentru lucrurile aparute din ultima perioada. Nu sunt un gamer constant, de altfel jocurile imi ocupa putin timp si nu reprezinta o chestie importanta. Dar preferintele clasice gen Splinter Cell Chaos Theory sau Hostile Waters – Antaeus Rising, aparute pe vremea Windows XP, refuza sa ruleze sau sa ruleze corect sub Windows 7, partial si datorita suportului de sunet modificat intre timp.

In rest, aparitiile relativ recente pe care am apucat sa le joc au un comportament destul de bun sub Windows 7. Chestia aceasta este oarecum confirmata si de faptul ca pentru prima oara obtin in 3D Mark rezultate mai bune in 2003 fara de 2001 SE. Am incercat sa rulez un set complet, de la prima pana la ultima versiune a acestui benchmark, dar din pacate 2006 si Vantage au refuzat sa ruleze pe aceasta platforma. Avand in vedere ca detin o configuratie exotica, rezultatele testelor nu sunt concludente, deci prefer sa nu le postez. Oricum, conform declaratiilor Microsoft, acest sistem de operare aduce suport superior Vista si pe partea de gaming, deci asteptam versiunea finala pentru a ne putea pronunta complet. Modul de compatibilitate cu versiunile anterioare ale Windows valoreaza ca si inainte, tot cat o ceapa degerata in majoritatea cazurilor ce tin de gaming.

Va urma …

No related posts.